Școala și memoria comunității

În centrul municipiului Drăgășani, într-o clădire de patrimoniu de la începutul secolului al XX-lea, Muzeul Viei și Vinului păstrează memoria uneia dintre cele mai vechi regiuni viticole ale României. Muzeul nu spune doar povestea producerii vinului, ci urmărește relația dintre oameni, pământ și vița-de-vie, de la vestigiile arheologice ale Antichității până la viticultura modernă.

Instituția se află pe strada Gib Mihăescu nr. 22, în centrul orașului. Clădirea este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice cu codul VL-II-m-B-09752, iar Institutul Național al Patrimoniului încadrează colecțiile sale în domeniile etnografie, arheologie, istorie și științele naturii. (Ghidul Muzeelor⁠)

O istorie care începe înaintea muzeului

Originile colecției sunt mai vechi decât instituția actuală. După Primul Război Mondial, la Școala de Băieți din Drăgășani a existat un mic muzeu școlar. În 1952, preotul și cercetătorul Dumitru Bălașa, împreună cu Alexandru Lița, au început organizarea unei colecții muzeistice dedicate istoriei locale. (Primăria Orașului Băile Govora⁠)

Un moment decisiv a venit în 1973. O delegație emisă de Comitetul Executiv al Consiliului Popular al orașului îl însărcina pe profesorul pensionar Nicolae Marinescu să adune documente și obiecte pentru organizarea muzeului orașului. În numai câteva luni au fost strânse peste o sută de piese, iar Muzeul Județean a contribuit cu 13 vitrine metalice și o colecție de tablouri. În 1974 a fost constituit un colectiv pentru pregătirea și amenajarea muzeului, iar instituția a fost oficializată sub denumirea de „Muzeul Viticulturii”. (Scribd⁠)

Muzeul a fost amenajat în 1974 cu trei mari componente – viticultură, artă și arheologie – însă deschiderea pentru public a avut loc la 30 aprilie 1983, în perioada în care istoricul Sergiu Purece conducea Muzeul Județean Vâlcea. (Primăria Orașului Băile Govora⁠)

Casa în care se află muzeul

Clădirea muzeului este ea însăși o piesă de patrimoniu. A fost ridicată înainte de 1920 – baza de date a Institutului Național al Patrimoniului o datează generic în anii 1920 – de Dumitru C. Popescu, un comerciant prosper din Drăgășani. Sursele o descriu ca fiind realizată în stil neoromânesc, cu elemente decorative eclectice. (Ghidul Muzeelor⁠)

Fațada se remarcă prin decorații elaborate, cu influențe orientale, frontispiciu ornamentat și arcade trilobate asociate celor două logii. Imobilul nu a avut dintotdeauna funcție muzeală: a fost folosit inițial ca spațiu comercial, apoi a găzduit, între altele, postul local de miliție, înainte de transformarea sa în muzeu. (Daibau.ro⁠)

Istoria administrativă a clădirii a fost complicată. Documentele Consiliului Județean arată că imobilul a fost retrocedat, ulterior cumpărat de municipiul Drăgășani, iar muzeul a funcționat ca parte a Muzeului Județean până în 2006. Începând din 2008 și apoi în 2013 au existat demersuri pentru reorganizarea instituției și continuarea activității sale muzeale. (CJ Vâlcea⁠)

Ulterior, clădirea a fost restaurată cu fonduri europene nerambursabile obținute de Primăria Drăgășani. Expoziția de bază actuală a fost organizată cu piese aparținând Muzeului Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea. Documentele instituției consemnează că proiectul european de restaurare a impus pentru o perioadă de cinci ani acces fără taxă. (CJ Vâlcea⁠)

De la vasele neolitice la vinul de Drăgășani

Parcursul muzeal încearcă să explice cât de veche este relația dintre locuitorii regiunii și vița-de-vie.

În secțiunea arheologică sunt prezentate vase de lut din perioada neolitică și fragmente de ceramică dacică și romană asociate păstrării și consumului vinului. Expoziția continuă cu izvoare istorice referitoare la viticultura din Vâlcea, inclusiv documente din epoca lui Mircea cel Bătrân. (Visit Vâlcea⁠)

Tradiția viticolă a Drăgășanilor este plasată de literatura de specialitate până în perioada geto-dacică. Documentația oficială a denumirii de origine Drăgășani vorbește despre rădăcini viticole de aproximativ două milenii, iar documente medievale și moderne confirmă importanța viilor pentru economia regiunii. (Onpvv.ro⁠)

Documente din vremea lui Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul, Vlad Călugărul și Radu cel Mare sunt invocate în istoria podgoriei drept mărturii ale continuității culturii viței-de-vie. În secolul al XIX-lea, călătorul și autorul Neugebauer menționa Drăgășaniul, alături de Cotnari și Odobești, între centrele românești cunoscute pentru producția de vin. (Primăria Orașului Băile Govora⁠)

Cum se făcea vinul

Una dintre cele mai valoroase componente ale muzeului este colecția de obiecte legate direct de munca podgorenilor.

Vizitatorul poate urmări transformarea strugurelui în vin prin intermediul instalațiilor și instrumentelor tradiționale. Sunt păstrate butoaie cu cercuri de lemn, recipiente, prese și teascuri, pompe folosite pentru tratamentele viței-de-vie, instrumente pentru măsurarea alcoolului și chiar o valiză din lemn folosită pentru transportarea vinului. (Primăria Orașului Băile Govora⁠)

Aceste obiecte au o valoare care depășește simpla tehnologie. Ele descriu modul de viață al comunităților din jurul Drăgășanilor, pentru care via, recolta și vinul au reprezentat generații întregi atât o ocupație, cât și o componentă a identității locale.

Soiurile vechi ale Drăgășanilor

Un loc aparte îl ocupă soiurile tradiționale ale podgoriei. Înainte de distrugerile provocate de filoxeră, sortimentul caracteristic Drăgășanilor era construit în jurul soiurilor Crâmpoșie, Braghină și Gordan, cărora li se adăuga Tămâioasa Românească. (Onpvv.ro⁠)

Muzeul păstrează referințe și mostre legate de aceste soiuri istorice, dar și de soiurile cultivate ulterior în podgorie. Expoziția amintește Sauvignon, Tămâioasă, Riesling, Pinot Gris, Fetească Albă și Fetească Regală pentru vinurile albe, precum și Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare și Novac pentru cele roșii. (Primăria Orașului Băile Govora⁠)

La etaj există un element muzeal neobișnuit: mostre de struguri conservate în recipiente încă din anul 1982. (Visit Vâlcea⁠)

Filoxera și renașterea podgoriei

Sfârșitul secolului al XIX-lea a adus una dintre cele mai mari crize din istoria viticulturii europene. Filoxera a fost semnalată la Drăgășani în jurul anului 1890, iar refacerea plantațiilor a impus utilizarea portaltoilor americani rezistenți. (Primăria Orașului Băile Govora⁠)

În 1892 a fost înființată Pepiniera din Drăgășani, unde au fost altoite sute de mii de vițe din soiuri precum Gordan, Crâmpoșie, Tămâioasă, Braghină și altele. În 1936, Drăgășani și Odobești au devenit gazdele unora dintre primele stațiuni viticole de cercetare ale României, ceea ce a transformat zona într-un centru important al cercetării viti-vinicole. (Istorie Locală⁠)

Această tradiție științifică avea să producă ulterior soiuri noi asociate puternic cu Drăgășaniul: Crâmpoșie selecționată, omologată în 1972, Novac în 1987 și Negru de Drăgășani în 1993. (Wines Of Romania⁠)

Vinurile de Drăgășani și recunoașterea internațională

Muzeul păstrează și mărturii despre perioada în care vinurile locale au început să fie prezentate la marile expoziții europene.

Un exponat deosebit este legat de Expoziția Universală de la Paris din 1889, eveniment pentru care fusese construit Turnul Eiffel. Viticultorul Iordache Ionescu din zona Drăgășani a participat la concursul de vinuri, iar muzeul păstrează medaliile sale originale. (Visit Vâlcea⁠)

Alte documente și distincții din colecție amintesc concursul de la Bordeaux din 1898 și Expoziția Mondială de la Paris din 1900, unde vinurile din Drăgășani au primit importante distincții internaționale. (Primăria Orașului Băile Govora⁠)

Sursele istorice amintesc și succesul vinurilor de Drăgășani la Expoziția Internațională din 1887. La începutul secolului al XX-lea, literatura ampelografică europeană consemna inclusiv experimentele realizate la Stuttgart cu vin de Crâmpoșie din Drăgășani pentru obținerea vinurilor spumante. (Primăria Orașului Băile Govora⁠)

Mai mult decât un muzeu al vinului

Numele instituției poate crea impresia unui muzeu exclusiv tehnic, dedicat viticulturii. Colecțiile sale sunt însă mult mai diverse.

La etaj se găsesc obiecte care reconstruiesc viața tradițională din regiune: războaie de țesut, covoare, costume populare, ceramică și mobilier cu o vechime de peste un secol. (Visit Vâlcea⁠)

Această diversitate explică și clasificarea oficială a patrimoniului muzeului: etnografie, arheologie, istorie și științele naturii. (Ghidul Muzeelor⁠)

Prin urmare, Muzeul Viei și Vinului poate fi privit ca un muzeu al identității Drăgășanilor. Via este firul principal al poveștii, dar în jurul ei sunt prezentate ocupațiile, gospodăria, meșteșugurile, cercetarea, comerțul și evoluția comunității.

Muzeul astăzi

Muzeul funcționează în continuare în clădirea de pe Strada Gib Mihăescu nr. 22, Drăgășani, în centrul municipiului. Institutul Național al Patrimoniului indică drept custode pe Ancuța Mariana și clasifică muzeul ca instituție de importanță locală. Baza INP a fost actualizată în septembrie 2026. (Ghidul Muzeelor⁠)

Expoziția de bază este alcătuită în prezent din piese aparținând Muzeului Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea, iar muzeul desfășoară și activități de promovare a patrimoniului și expoziții temporare. (CJ Vâlcea⁠)

În privința programului există informații online contradictorii. O sursă turistică instituțională indică marți–duminică, 09:00–17:00, în timp ce listările locale actuale afișează alte ore. Din acest motiv, programul și condițiile de acces ar trebui verificate înaintea vizitei. (Primăria Orașului Băile Govora⁠)

Un loc în care poate fi citită istoria Drăgășanilor

Muzeul Viei și Vinului spune, în fond, povestea orașului prin ocupația care i-a definit cel mai puternic identitatea.

De la vasele arheologice și vechile soiuri Braghină, Gordan și Crâmpoșie până la teascurile podgorenilor, medaliile câștigate de vinurile locale în Europa și cercetarea viticolă modernă, colecțiile reunesc fragmente ale unei istorii desfășurate pe parcursul mai multor secole.

Aici vinul nu este prezentat doar ca produs. Este rezultatul unui peisaj, al unei ocupații transmise între generații, al comerțului, al cercetării și al unei comunități dezvoltate între dealurile viticole și valea Oltului.

De aceea, Muzeul Viei și Vinului rămâne unul dintre locurile esențiale pentru înțelegerea Drăgășanilor: un oraș a cărui istorie nu poate fi separată de istoria viței-de-vie.